În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează cu sfințenie de secole, poate, mai mult decât în alte părți, fără mari schimbări. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se înapoiază lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obișnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, șerpii din preajma gospodăriei. În dimineața aceleiași zile se obișnuia, până de curând, ca femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livadă și să atingă fiecare pom zicând: “cum sunt mainile mele pline cu aluat, așa să fie pomii încărcați cu rod la anul”. Încă mai există sate în Bucovina unde copiii se îmbracă în costumuri tradiționale și merg în grupuri la colindat. Aceștia primesc de la gazde mere, nuci, colaci, prăjituri sau bani.  Colindele de Crăciun din Bucovina sunt vechi, învățate și transmise prin viu grai din generație în generație. La sat, în trecut,  gospodinele agățau în diverse locuri din casă busuioc, levănțică sau mentă, cu scopul de a aduce noroc, și de a parfuma încăperile. În zilele noastre, acestea au fost înlocuite de instalații luminoase și diverse decorațiuni de Crăciun: beteală, spumă albă pentru vopsit geamurile, diverși moși ce se agață la geam etc.

 

Această activitate este preferata copiilor care contribuie la crearea atmosferei de Crăciun. În seara de ajun, se împodobește bradul și gospodinele pregătesc bunatăți tradiționale: cârnați afumați, chișcă, slănină afumată, tobă și diverse alte preparate realizate din purcelul proaspăt tăiat. De asemenea, din meniu nu lipsesc “zama” de carne,  sarmalele, salată boeuf, friptură, salată de hrean și sfeclă roșie și desigur, pâinea coaptă în casă, cozonaci umpluți cu nucă și cremă de cacao, dar și diverse tipuri de prăjituri, de la cornulețele cu povîrlă până la nuci umplute.