În zilele de 22, 23 și 24 noiembrie, românii de pretutindeni au mers la vot pentru a-și alege președintele pentru următorii 5 ani. Deși în țară participarea nu a trecut de 50%, în Diaspora participarea a atins cote mari, aproximativ 944.000.

Românii, din așa numita Diasporă, se implică în ultimii ani, tot mai mult când este vorba de alegeri. Și asta pentru că au gustat dintr-o lume mai bună, mai civilizată, mai democrată și mai liberă, și î-și doresc același lucru pentru țara lor. Interesul politico-social al românilor din Diaspora vizavi de ceea ce se întâmpla acasă este în creștere. O mare parte din aceștia tânjesc după România lor natală, alții nu au de gând să se mai întoarcă acasă, dar asta nu î-i împiedică să se gândească la binele familiei sau a prietenilor rămași în România lor dragă.

În urma incidentelor  de la alegerile europene, din primăvara trecută, MAE a pus la dispoziția Diasporei, anul acesta, un număr foarte mare de secții de vot, aproximativ 850. În Spania  au fost 143, cu un orar de funcționare de trei zile 22, 23 și 24 noiembrie, dând astfel posibilitatea unei participări la vot cât mai numeroasă. Și așa a fost. Un număr de 944.000 de români, de pe întreg Pământul au participat la aceste alegeri prezidențiale. Cei mai mulți au fost cei din Italia, 190.000, urmați de românii din Marea Britanie cu 170.000, apoi Germania cu 155.000  și Spania cu 130.000.

Câștigătorul, Klaus Werner Johanis, a beneficiat de 68% din voturile românilor, în timp ce contracandidata sa, Viorica Dăncilă, a obținut 34%.

Votul a decurs cu absolută normalitate. Ba mai mult, în unele secții românii au întâmpinat alegătorii cu cântece populare tradiționale, transformând această zi într-o zi de sărbătoare.