Cunoscută în popor sub numele de “Sânt- Ion”,acestă zi împreuna cu cea de 6 ianuarie- Boboteaza- reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae. Sfânta Scriptură vorbeşte despre Ioan Botezătorul ca fiind Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El este cel care propovăduia venirea Acestuia. Și îi îndemna pe iudei la pocăinţă.

Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi, fără malformaţii.

Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul. Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului. Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească.

Iordănitul şi iordăneala

În anumite zone a României femeile se adună la o gazdă, unde fiecare aduc câte ceva , alimente și băutură, pentru a petrece împreună până dimineața, spunând că astfel ”se iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”, care este un fel de colind. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Ce nume se serbează de Sf Ion

Dintre românce, peste 300.000 poartă numele Ioana, şi 140.000 pe cel de Ionela. Peste 11.000 se numesc Nela şi peste 6.000 poartă numele Ionelia. În privinţa bărbaţilor, peste 400.000 poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ. Sunt aproximativ 145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 ce se numesc Nelu sau Ionică.